Logica si argumentare
Doriți să reacționați la acest mesaj? Creați un cont în câteva clickuri sau conectați-vă pentru a continua.

Definitia logicii

3 participanți

In jos

Definitia logicii Empty Definitia logicii

Mesaj  TeneBree Sam Noi 24, 2007 11:39 pm

Coborata,in cetate,din lumea zeilor,de catre Aristotel(384-322 i. CHR.),logica a continuat sa fascineze si sa lumineze gandirea oamenilor de-a lungul anilor.Chiar daca Aristotel nu a fost interesat sa-si defineasca preocuparile prin termenul "logica",logica a inaintat,ca orice stiinta,de la simplu la complex.
Cuvantul "dialectica" a fost primul termen utilizat pentru disciplina pe care astazi o numim logica.Format din cuvantul grec "logoc" care inseamna in acelasi timp discurs si ratiune ,termen de logica a fost utilizat pentru prima data in secolul al III-lea de Alexandru din Afrodisia.
LOGICA este stiinta demonstratiei,care studiaza formele si legile generale ale rationarii corecte.
Logica poate fi impartita in trei mari ramuri:
1.Logica generala, numita si logica clasica sau traditionala,de traditie aristotelica, studiaza formele logice fundamentale,precum si principiile logice ale gandirii.
Pentru Atistotel logica este stiinta legilor rationare.Principala lui contributie a fost logica termenilor care sta la baza analizei propozitiilor.Ea se fundamenteaza pe un postulat care va dura pana la inceputul secolului al XX-lea:orice rationament se analizeaza atribuind un predicat unui subiect.Rationamentele pot fi considerate adevarate sau false.Analizand tipurile de propozitii,Aristotel studiaza inferentele cu propozitii care iau forma silogismului.

Silogismul provine din grecescul sun(inseamna "cu") si din logos(care inseamna "ratiune") si este o schema de inferenta corecta care permite deducerea, in mod necesar, din doua premize, a unei concluzii.
2.Logica simbolica, numita si matematica sau moderna studiaza operatorii logici.Augustus De Morgan, in lucrarea "Logica formala"(1847) formuleaza legile dualitatii dintre conjunctie si disjunctie, dar mai ales creeaza o logica a relatiilor capabila sa dea socoteala de inferentele nesilogistice la fel de simple si de frecvente utilizate(exemplu:Daca Ioana este mama Alinei, atunci Alina este fiica Ioanei).Charles Sanders Peirce (1839-1924) considera ca in filosofie, logica consta in rationamente bazate pe operatorul implicatie.El utilizeaza pentru prima data tablouri de adevar pentru definirea conectorilor sau operatorilor logici.Prima expunere cuprinzatoare a logicii matematice este realizata de Bertrand Russell si A.N. Whitehead intre 1910 si 1913 in celebra lor opera "Principia mathematica".
3.Logica contemporana, include o multitudine de orientari si de curente, avand ca nucleu de baza argumentarea.Logica contemporana debuteaza prin opera lui Gottlob Frege (1849-1925) care este considerat un nou Aristotel, chiar daca ideile sale nu au fost de la inceput intelese.Rudolf Carnap,elevul lui Frege(1891-1970), considera ca:"Logica nu este o teorie, adica un sistem de afirmatii despre niste obiecte determinate, ci este o limba, adica un sistem de semne cu regulile de utilizare a acestora".Deductibilitatea si corectitudinea se dovedesc a fi relative la sistem, la limbajul logic si, de aceea, Carnap va formula principiul de toleranta potrivit caruia"in logica nu exista morala.Fiecare este liber sa-si construiasca cum ii convine propria sa logica, adica propria sa forma de limbaj",astfel incat nu se mai vorbeste despre o singura logica, ci despre existenta mai multor logici.
Logica va asimila rationamentul aristotelic cu propozitia inteleasa ca enunt declarativ susceptibil de a fi apreciat ca adevarat, fals sau probabil.Astfel, logica studiaza propozitiile cognitive, adica acele propozitii ce redau cunostinte si nu are ca obiect propozitiile ce redau dorinte, intrebari, ordine, reguli, aspiratii etc.
Fara a insista,prea mult, asupra noilor logici le vom grupa in logici extinse:
-logicile aletheice se ocupa cu modalitati relative la adevarul propozitiilor, indicate de adverbele care modifica verbul;
-logicile deontice formalizeaza notiunile de drept, interdictie,obligatie,datorie,fiind vorba despre o logica a normelor care permite formalizarea rationamentului juridic;
-logicile temporale permit o analiza complexa a diferitelor sensuri ale conceptului de timp;
-logicile epistemice precizeaza si diferenta dintre credinta si stiinta;
-logicile ilocutorie se refera la actele de discurs, de arumentare.
Si in logici alternative:logica plurivalenta, logica vaga, logica intuitionista, non-monotona etc.
Intr-un sens strict, logica este studiul legilor formale ale gandirii, legi apte sa ne conduca de la propozitii adevarate numai la propozitii adevarate.
Intr-un sens larg, logica este studiul formelor de rationare apte sa ne conduca de la propozitii adevarate numai la propozitii adevarate sau de lapropozitii adevarate numai la propozitii probabil adevarate.De aici, rezulta, cele doua parti ale logicii:logica rationamentelor certe si logica rationamentelor probabile.
TeneBree
TeneBree
Admin

Numarul mesajelor : 10
Varsta : 31
Data de inscriere : 24/11/2007

Sus In jos

Definitia logicii Empty Re: Definitia logicii

Mesaj  Alex Dum Noi 25, 2007 1:50 pm

Logica – termen derivat din grecescul λόγος (logos) – este studiul schemelor de gândire. Activitatea logicianului constă în stabilirea acelor reguli prin care să se poate distinge între inferenţele valide şi cele falacioase, între argumentele raţionale şi cele pasionale.

Prin tradiţie, logica este studiată ca disciplină filozofică, fiind una dintre cele trei discipline ale clasicului trivium, alături de gramatică şi retorică. Începând cu mijlocul secolului al XIX-lea, logica formală este studiată în cercetările fundaţioniste cu privire la matematică. În 1903 Bertrand Russell şi Alfred North Whitehead au construit, în Principia Matematica, un sistem formal de logică pe care îl considerau fundamental pentru matematică. Dezvoltarea logicii formale şi adaptarea acesteia pentru maşinile de calcul constituie bazele informaticii (computer science).

Ca disciplină formală, logica cercetează şi clasifică structura afirmaţiilor (statements) şi argumentelor, prin studiul sistemelor formale de inferenţă şi prin studiul argumentelor din limbajul natural. Astfel, obiectul logicii este unul vast, întinzându-se de la chestiuni centrale precum studiul erorilor logice şi paradoxurilor logice până la analize specializate ale argumentărilor probabiliste şi a celor cauzale. Logica este, de asemenea, utilizată în teoria argumentării.
Alex
Alex
Admin

Numarul mesajelor : 78
Varsta : 32
Data de inscriere : 24/11/2007

https://logica9.all-up.com

Sus In jos

Definitia logicii Empty :O:O:O

Mesaj  sw33t_byutza Joi Noi 29, 2007 12:46 am

affraid affraid affraid affraid affraid affraid affraid affraid affraid aoleooo.....plictisitzi oameni cu aja definitzii.......in loc sa facetzi logica mai atragatoare voi....:-w..........................glumeam;) What a Face
sw33t_byutza
sw33t_byutza

Numarul mesajelor : 13
Varsta : 31
Location : Suceava
Data de inscriere : 26/11/2007

Sus In jos

Definitia logicii Empty Re: Definitia logicii

Mesaj  Alex Joi Noi 29, 2007 10:42 am

Sad Sad Sad Sad Sad Sad Sad Sad Sad Sad
Ne jihnesti spiritul nostru filozofic...
Alex
Alex
Admin

Numarul mesajelor : 78
Varsta : 32
Data de inscriere : 24/11/2007

https://logica9.all-up.com

Sus In jos

Definitia logicii Empty Re: Definitia logicii

Mesaj  Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Sus

- Subiecte similare

 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum